Am revenit. Visuri de blogger.
Am revenit. Visuri de blogger.
Stiu ca ar trebui sa scriu mai des, o voi face, insa diverse alte treburi m-au tinut ocupat. Promit sa ma revansez si sa postez aici macar de doua ori pe saptamana.
Astazi, in articolul de revenire in forta, va voi vorbi despre ale mele visuri (pentru bloggerii care au facut gramatica la fara frecventa: visuri se spune cand e vorba de idealuri, de nazuinte, iar vise se spune atunci cand e vorba de chestiile petrecute in timpul somnului). Asadar, cateva visuri de blogger:
1. Imi doresc ca meseria mea, de blogger, sa fie recunoscuta oficial. Vreau sa am carte de munca, vreau sa fiu apreciat pentru ceea ce fac. Nu vreau ca meseria de blogger sa fie un bonus, asa cum e pentru multi colegi.
2. Imi doresc un taxi de blogger. Eu, pentru ca sunt blogger, sa merg cu taxiul oriunde doresc. Cu aceeasi firma, cu firme diferite, nu conteaza. Sa am o oarecare libertate de miscare si sa nu mai pierd tona de timp asteptand cine stie ce RATB. Sau daca e gratis UBER-ul, de ce nu? Merge si UBER, nu ma supar. Gratis sa fie.
3. Imi doresc sa mananc gratis la orice restaurant doresc. Azi mananc indian, maine chinezeste, poimaine moldoveneste… Sa scriu despre asta, sa pun un banner, sa anunt pe blog. Si sa nu platesc bani.
4. Sa am toate hainele de pe mine gratis. M-am saturat sa dau banii pe haine. Pot purta orice insemn publicitar. Pot face reclama oricui. De ce e musai sa dau bani pe haine care oricum sunt branduite?
5. Mintea mea de blogger este spalata pe creier de cinematografie. Filmele m-au deformat rau de tot. Vreau o casa mare-mare, cu garaj sub ea (musai sub ea, c-asa am vazut in filme), cu o curte mare-mare si cu multi prieteni in jurul meu. Iar garajul ala sa nu aiba usa normala, pe care s-o deschid eu manual, ca degeaba am garaj mare daca ma lupt cu usa zilnic. Visez automatizari usi culisante si alte nebunii de genul, ca deh, de visat poate visa oricine. Oricum deja v-am zis ca-s dereglat rau din cauza filmelor.
Cam astea sunt ale mele visuri de blogger. Iar daca e sa mai visez ceva, acel ceva este sa ajung, cat mai repede, personaj de carte. Alti bloggeri au ajuns scriitori, eu vreau sa ajung personaj. Da, scriitorul meu tot blogger este, dar nu despre el vreau sa va vorbesc, ci despre mine. Spuneti-mi, va rog, visez prea mult? 🙂